Rencontre 5580

30 December 2018

Views: 144

site de rencontre bf site de rencontre bfm rencontre bxl rencontre bxl gratuit

❤️ Click here: http://mitertercce.fastdownloadcloud.ru/dt?s=YToyOntzOjc6InJlZmVyZXIiO3M6MjA6Imh0dHA6Ly9wYXN0ZWxpbmtfZHQvIjtzOjM6ImtleSI7czoxNDoiUmVuY29udHJlIDU1ODAiO30=

Convulsions BUNGAY Minnie R. Albans Tuberculosis WILCOTT Mary R.

La Grippe STRAWBRIDGE Isaac Clayton C. Feb-02 Little Bay East Genl. Jacques Tubercular Meningitis NOSEWORTHY William W.

site de rencontre bf site de rencontre bfm rencontre bxl rencontre bxl gratuit - Debility BUFFETT Matthew C.

Don't interfere with anything in the Constitution. That must be maintained, for it is the only safeguard of our liberties. Abraham Lincoln In the long history of the world, only a few generations have been granted the role of defending freedom in its hour of maximum danger. I do not shrink from this responsibility - I welcome it. Decizia depindea in mare masura, de natura relatiilor cu Statul solicitant, de dorinta Suveranului de a determina o eventuala decizie pozitiva asupra unei cereri de extradare formulata de acesta, in timp ce persoana extradabila nu era luata in calcul decat intr-o mica masura. Declaratia de la Philadelphia din anul 1776, precum si Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului de la 26 august 1789 adoptata in Franta, au consacrat principii noi, pornind de la principiul ca oamenii se nasc liberi si egali, pana la principiul potrivit caruia, nimeni nu poate fi acuzat, arestat sau detinut, in afara cazurilor determinate prin lege, si dupa formele prescrise de aceasta. La 13 decembrie 1957, sub egida Consiliului Europei, a fost adoptata Conventia europeana de extradare, care, impreuna cu cele doua Protocoale aditionale ale sale, incheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1957 si la 17 martie 1978, s-a dovedit a fi un instrument juridic international multilateral viabil, in baza caruia Statele membre au cooperat, si coopereaza inca fructuos. Fenomenul globalizarii, deschiderea frontierelor, explozia mijloacelor de comunicatie, au conferit o dimensiune noua criminalitatii transnationale, careia nu i se poate face fata cu succes, decat prin gasirea celor mai flexibile mijloace de cooperare internationala, si prn intensificarea cooperarii juridice si judiciare intre State. Fara a tine seama de frontiere si nici de diferentele care exista intre sistemele juridice si judiciare nationale, ale Statelor, infractorii se misca foarte repede, astfel incat mentinerea formalismului procedurii clasice de extradare nu face decat sa ingreuneze cooperarea internationala in lupta impotriva fenomenului infractional transnational. De aceea in cadrul Uniunii Europene au fost adoptate instrumente de cooperare mult mai adecvate noilor realitati precum : Conventia privind simplificarea procedurii de extradare intre Statele membre ale Uniunii Europene din 10 martie 1995, si Conventia privind extradarea intre Statele membre ale Uniunii Europene din 27 septembrie 1996. Constatarea faptului ca si procedurile simplificate de extradare, prevazute de conventiile Uniunii Europene sunt insuficiente in fata amplorii pe care o cunoaste fenomenul infractional transeuropean si, pe de alta parte, obiectivul crearii spatiului judiciar european comun, au generat ideea instituirii unui mandat european de arestare, care sa inlocuiasca procedura clasica de extradare. Acest instrument a fost adoptat prin Decizia-cadru nr. Prin Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene nr. Elementul major de noutate, in cadrul extradarii simplificate, il constituie eliminarea etapei administrative. Potrivit instrumentelor juridice de extradare, procedura de extradare presupune doua etape, 1 una administrativa, si 2 una judiciara, in etapa administrativa autoritatile centrale — de regula ministerul de Justitie — avand un rol important, mai ales in cadrul extradarii active, cand autoritatea centrala a Statului solicitant formuleaza, la propunerea autoritatii judiciare competente, si transmite, pe cale directa sau pe cale diplomatica, cererea de extradare, dar si in cadrul extradarii pasive, cand autoritatea centrala a Statului solicitat examineaza cererile de extradare primite, sub aspectul formal al regularitatii internationale, si, fie sesizeaza autoritatea judiciara competenta, fie restituie cererea de extradare, motivat, daca nu sunt intrunite conditiile formale. Statul pe teritoriul caruia s-a refugiat infractorul va trebui, ca pe baza solicitarii adresate, sa il predea Statului pe teritoriul caruia s-a comis fapta, sau aceluia care a fost lezat prin infractiune, ori al carui cetatean este faptuitorul, in vederea judecarii, condamnarii sau executarii pedepsei, contribuind astfel la lupta comuna, dusa pe plan international impotriva criminalitatii. De asemenea, se considera intr-o alta definitie ca, extradarea, ca forma de asistenta juridica internationala, este actul prin care Statul pe teritoriul caruia s-a refugiat o persoana urmarita penal sau condamnata intr-un alt Stat, remite la cererea Statului interesat, pe acea persoana, pentru a fi judecata sau pentru a executa pedeapsa la care a fost condamnata. Extradarea este un act bilateral, ea intervenind intre doua State : Statul solicitant — care poate fi Statul pe teritoriul caruia s-a savarsit infractiunea, Statul ale carui interese au fost afectate prin comiterea infractiunii, sau Statul al carui cetatean este faptuitorul - , si Statul solicitat — cel pe al carui teritoriu s-a refugiat infractorul strain. Intr-o alta opinie , se considera ca extradarea este una din formele cooperarii judiciare internationale in materie penala, putand fi definita ca fiind procedura prin care un Stat suveran — Statul solicitat — accepta sa predea unui alt Stat — Statul solicitant — o persoana care se afla pe teritoriul sau, si care estec urmarita penal sau trimisa in judecata pentru o infractiune, ori este cautata in vederea executarii unei pedepse in Statul solicitant. Extradarea mai poate fi definita si ca fiind una procedura prin care un Stat suveran — Statul solicitat — accepta sa predea, la cererea unui alt Stat — Statul solicitant -, o persoana care se afla pe teritoriul sau, si care este urmarita penal sau trimisa in judecata pentru o infractiune, ori este cautata in vederea executarii unei pedepse in Statul solicitant. Trebuie mentionat aici, gravul incident diplomatic intre Franta si Maroc, din anul 1965, cand in inima Parisului, exilatul politic marocan Ben-Barka, a fost rapit de politisti francezi si de agenti ai contraspionajului acestei tari. Franta a negat ca acestia ar fi actionat cu vreo autorizare a Statului si, in consecinta, ea a rupt relatiile diplomatice cu Marocul. Tot frauda la extradare inseamna si deportarea ori expulzarea, si alte masuri similiare, luate de Statul pe teritoriul caruia, urmaritul s-a refugiat, numai ca in acest caz, se aduce atingere intereselor urmaritului care nu poate beneficia de drepturile de care dispune in procedura extradarii, fara ca in acest caz sa fie incalcata suveranitatea Statului de refugiu, care renunta de buna voie, la una din prerogativele suveranitatii. Daca in cazul extradarii, avem de-a face cu predarea unei peraoane catre un alt Stat suveran, la cererea acestuia, in cel de-al doilea caz este vorba de predarea unei persoane, tot la cerere, dar catre un tribunal international, fata de care, obligatia de predare decurge din apartenenta Statului solicitat la organizatia respectiva, prin ratificarea sau prin aderarea la statutul acelui tribunal. Potrivit principiului teritorialitatii legii penale, Statele nu aplica, ca regula, legea lor penala nationala, interna, faptelor savarsite in afara frontierelor acestora, cu exceptiile reprezentate de principiul universalitatii, principiul realitatii si principiul personalitatii. Pentru a facilita reprimarea infractionalitatii, Statele coopereaza, in general, pentru aducerea fugarilor in fata Justitiei Statului, pe teritoroul caruia, ori impotriva intereselor caruia, fapta s-a savarsit. Un al treilea principiu comun al extradarii este cunoscut sub denumirea de regula sau principiul specialitatii, potrivit caruia, odata predata, o persoana extradata nu poate fi urmarita, judecata sau detinuta pentru o fapta comisa anterior predarii, pentru care nu s-a solicitat sau nu s-a acordat extradarea, cu exceptia cazului in care se obtine ulterior, consimtamantul Statului solicitat, sau a situatiilor expres prevazute in tratat de exemplu, avand posibilitatea sa paraseasca teritoriul Statului solicitant intr-un anumit termen, persoana extradata nu a facut acest lucru. Tratatele bilaterale difera, dar au si numeroase elemente comune. Tratatele bilaterale foarte vechi reglementeaza o lista de infractiuni, pentru care se poate acorda extradarea, in timp ce, tratatele de extradare contemporane, nu mai au o asemenea redactare, care constituie in sine, un obstacol in calea unei cooperari eficiente, ci prevad ca extradarea se poate acorda pentru fapte pedepsite de legea ambelor State, cu o anumita pedeapsa minima, sau pentru care s-a aplicat o anumita pedeapsa minima de exemplu, pentru fapte pentru care legea ambelor State prevede o pedeapsa mai mare de 1 an, ori pentru executarea unor pedepse de cel putin 4, ori 6 luni. Extradarea obisnuita se realizeaza dupa procedura normala, reglementata de Conventia europeana de extradare si de legea interna, nationala, persoana a carei extradare se solicita, beneficiind de posibilitatea conferita de acestea, de a se apara impotriva cererii de extradare, inclusiv prin exercitarea caii de atac a recursului beneficiaza de posibilitatea de a face opozitie la cererea de extradare. Daca recurge la acest drept al sau, procedura de extradare este mai indelungata, si ea presupune inclusiv posibilitatea exercitarii cailor de atac prevazute de legea interna, nationala, a Statului solicitat. Extradarea simplificata se aseamana cu extradarea voluntara, dar, in plus, presupune eliminarea cerintei transmiterii unei cereri formale de extradare, in cazul in care persoana extradabila consimte la extradare, sau, altfel spus, in cazul in care persoana solicitata consimte sa fie extradata, Statul solicitat nu mai impune prezentarea unei cereri formale de extradare. Sub imperiul Constitutiei Romaniei din 1991 si a Constitutiei Romaniei revizuite in 2003 — articolul 19 alin. Romania a incheiat conventii de asistenta juridica internationala, cuprinzand reglementari in domeniul extradarii, cu mai multe State , si anume cu Albania, Algeria, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, China, Republica Populara Democrata Coreeana, Cuba, Franta, Germania, Grecia, Italia, Iugoslavia, Maroc, Moldova, Mongolia, Polonia, Rusia, Siria, Tunisia, Turcia, Ungaria. In acelasi timp, prin Legea nr. In anul 2001 a fost adoptata Legea nr. Extradarea va fi activa, atunci cand Romania va inainta o cerere de extradare catre un alt Stat, la propunerea motivata a procurorului competent in faza de urmarire penala, iar in faza de judecata, sau de punere in executare a hotararii, la propunerea motivata a presedintelui instantei competente. In cazul extradarii pasive, Statul roman primeste o cerere de extradare, prin Ministerul de Justitie, din partea unui Stat strain. Extradarea este definita in dreptul international public, ca un act de suveranitate al Statului. Intr-o decizie din anul 1950 , Curtea Internationala de Justitie a statuat ca o decizie in materie de extradare implica exercitiul normal al suveranitatii nationale, astfel incat refuzul extradarii si acordarea azilului este expresia fireasca a suveranitatii. In Statele Unite ale Americii, de exemplu, pe baza unei hotarari cu rol de aviz a instantei judecatoresti, decizia finala privind extradarea o ia Secretarul de Stat ministrul de externe , aceasta deoarece, pornind de la separatia intre puterile executiva, legislativa si judecatoreasca, se considera ca extradarea si, in general cooperarea internationala, tine de politica externa si de relatiile internationale ale Statului. Situatia este diferita in Romania, art. O alta consecinta a faptului ca extradarea este considerata un act de suveranitate al Statului, este aceea ca numeroase sisteme constitutionale, inclusiv din State membre ale Uniunii Europene, pastreaza regula neextradarii propriilor cetateni, desi aceasta constituie unul dintre obstacolele in calea unei cooperari eficiente intre State, in materie penala. Constitutiile Braziliei, Germaniei, Poloniei, Ciprului, etc. In altele, extradarea propriilor cetateni este interzisa prin lege — Belgia, Cehia, Franta, Elvetia, etc. In aceste conditii, tratatele bilaterale de extradare, incheiate intre State dintre care, cel putin unul are in legislatia interna o norma care interzice extradarea propriilor cetateni, prevad neextradarea cetatenilor Partilor Contractante. Este si cazul tratatelor de extradare incheiate de Romania cu Siria, Tunisia, Brazilia, Republica Populara Chineza, Egipt, Algeria, Maroc, etc. Conventia de extradare dintre Romania si Statele Unite ale Americii, incheiata la Bucuresti, la 23 iulie 1924, inca in vigoare, contine o prevedere art. Astel, dupa revizuirea din anul 2003, a Constitutiei Romaniei, daca SUA ar indeplini conditiile cumulative, prevazute de art. In septembrie 2005 si, respectiv, octombrie 2006, au avut loc la Bucuresti si Washington D. Noul Tratat de extradare intre Romania si Statele Unite ale Americii, care, odata cu intrarea sa in vigoare, va inlocui Conventia din 1924, si Tratatul de amendare din 1937, a fost semnat la Bucuresti la 10 septembrie 2007, si ratificat de Romania prin Legea nr. Sub aspectul extradarii propriilor cetateni, Tratatul semnat la 10 septembrie 2007 prevede, la art. Totusi, daca aceasta calitate nu este recunoscuta decat intre data hotararii si data avuta in vedere pentru predare, partea solicitata va putea, de asemenea, sa se prevaleze de dispozitia alin. Daca partea solicitata nu isi extradeaza propriul resortisant, ea va trebui, la cererea partii solicitante, sa supuna cauza autoritatilor competente, astfel incat sa se oata exercita urmariri judiciare, daca este cazul. In acest scop, dosarele, informatiile si obiectele privind infractiunea se vor transmite gratuit, pe calea prevazuta la parag. Ca atare, numeroase State parte la aceasta Conventie, au formulat declaratii in sensul neextradarii propriilor cetateni. O asemenea declaratie a fost formulata si de Romania, prin Legea nr. Avand in vedere ca, prin revizuirea din octombrie 2003, legea fundamentala romana permite, in anumite conditii, cumulative si foarte stricte, extradarea cetatenilor romani, ca o exceptie de la regula neextradarii, prin Legea nr. In prezent, aceste declaratii au urmatoarea formulare : c infractiunile prevazute la art. In caz de refuz al extradarii, prevederile art. Ambele cereri de extradare au fost insa respinse in temeiul articolului 7 din legea suedeza privind extradarea, text care nu face decat sa transpuna articolul 3 alineatul 2 din Conventia europeana de extradare, apreciind ca in cazul lui B. Este evident ca o asemenea decizie, pe care noi o apreciem incorecta, a avut la baza neincrederea autoritatilor suedeze in actul de Justitie din Romania, la acel moment, cu putin mai mult de un an, inainte de data aderarii la Uniunea Europeana, aceasta in conditiile in care cooperarea judiciara in materie penala, intre Statele membre ale Uniunii Europene, se bazeaza tocmai pe principiul increderii reciproce. De lege ferenda, in Noul Cod penal ar trebui ca reglementarea sa tina seama de evolutiile in materie si sa faca vorbire de orice obligatie internationala, cum este cazul celor care decurg din statutul de membru al Uniunii Europene. De asemenea, in Codul penal ar trebui sa se faca distinctia intre extradare si predarea catre un tribunal penal international. Vor da loc la extradare faptele pedepsite de legile partii solicitante si ale partii solicitate cu o pedeapsa privativa de libertate sau cu o masura de siguranta privativa de libertate, de cel putin un an, sau cu o pedeapsa mai severa. Cand pe teritoriul partii solicitante a intervenit o condamnare la o pedeapsa, ori cand s-a aplicat o masura de siguranta, sanctiunea pronuntata va trebui sa fie de o durata de cel putin 4 luni. Daca cererea de extradare vizeaza mai multe fapte distincte, pedepsite fiecare de legea partii solicitante si a partii solicitate cu o pedeapsa privativa de libertate, sau cu o masura de siguranta privativa de libertate, dar dintre care unele nu indeplinesc conditia privind durata pedepsei, partea contractanta solicitata va avea facultatea sa acorde extradarea si pentru acestea din urma. Orice parte contractanta, care doreste sa se prevaleze de facultatea prevazuta la parag. Secretarul general al Consiliului Europei va comunica aceste liste celorlalti semnatari. Oricare parte contractanta, care va fi folosit facultatea prevazuta la paragrafele 4 si 5 ale prezentului articol, va putea oricand supune aplicarii prezentei conventii, infractiuni care au fost excluse de la aceasta. Ea va notifica aceste modificari secretarului general al Consiliului Europei, care le va comunica celorlalti semnatari. In ceea ce priveste rezervele permise de articolul 2 din Conventia europeana de extradare, trebuie spus ca legislatia romana, anterioara anului 2006, prevedea in mod similar cu legea franceza, ca extradarea poate fi acordata in cazul urmaririi penale si al judecatii, pentru fapte pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de 2 ani, iar in vederea executarii unei pedepse, durata acesteia trebuie sa fie mai mare de 2 ani fosta Lege nr. Ratiunile care au stat la baza modificarii legii romane sub acest aspect, au fost legate de faptul ca, la acest moment nu se mai justifica mentinerea unei asemenea rezerve, in conditiile in care prin tratate bilaterale se acceptasera deja praguri mai mici ale pedepsei, iar in aplicarea Deciziei-cadru a Consiliului nr. In cazul in care infractiunea este pedepsita cu moartea in Statul solicitant, standardele europene impuse de Conventia europeana a drepturilor omului si de Conventia europeana de extradare, impun ca extradarea sa nu se acorde decat daca Statul solicitant da garantii considerate ca suficiente, ca pedeapsa cu moartea nu va fi aplicata, sau daca va fi aplicata va fi comutata. De aceea, articolul 27 din Legea nr. Intrucat aceasta conditie s-a dovedit a fi de natura sa constituie un impediment la extradare, in contextul diferentelor care persista intre legislatiile penale ale Statelor, inclusiv sub aspectul termenelor de prescriptie a raspunderii penale si a executarii pedepsei, mai recent tratatele de extradare impun doar conditia de a nu fi intervenit prescriptia in Statul solicitant de exemplu, Conventia de extradare intre Statele membre ale Uniunii Europene din 27 septembrie 1996. In al doilea rand, persoana extradabila trebuie sa nu faca parte din acele categorii de persaone care nu pot fi extradate si anume ; cetatenii proprii, in cazul multor State, sau persoanele care au dobandit azil pe teritoriul Statului solicitat, persoanele straine care se bucura de imunitate de jurisdictie, precum si martorii sau expertii care compar in cadrul procedurilor de asistenta judiciara internationala in materie penala, in fata unei autoritati judiciare solicitante, in limita imunitatilor conferite prin tratatul international aplicabil. In al treilea rand, din insasi definitia extradarii reiese o alta conditie — esentiala -, aceea ca persoana cautata sa se afle pe teritoriul Statului solicitat, sau pe un teritoriu aflat sub jurisdictia acelui Stat : extradarea unei persoane se solicita acelui Stat pe teritoriul caruia se sustrage urmaritul. In acest sens, efectuand controlul de regularitate a cererii de extradare, formulata de Curtea de Apel Bucuresti, competenta la data aceea potrivit legii, sa formuleze cererile de extradare, Directia Drept International si Tratate, din Ministerul Justitiei a constatat ca nu se poate solicita extradarea din Statele Unite ale Americii, a persoanei cautate, M. In virtutea atributiilor care ii reveneau Ministerului Justitiei in aceasta materie, prin Ordinul ministrului Justitiei nr. Legalitatea si temeinicia ordinului emis de ministrul Justitiei au fost confirmate prin Decizia nr. Procedura penala din Statul solicitant trebuie sa fi respectat dreptul la un proces echitabil art. In cazul in care, judecata s-a desfasurat in lipsa, multe State impun Statului solicitant sa dea garantii suficiente, ca procedura a respectat dreptul la un proces echitabil, sau ca persoana extradabila va beneficia in Statul solicitant, in cazul in care va fi extradata, de dreptul la rejudecarea cauzei in prezenta sa. Si articolul III din Protocolul al doilea aditional, la Conventia europeana de extradare, adoptat la Strasbourg la 17 martie 1978, ratificat prin Legea nr. Apoi, cererea trebuie sa fie insotita de documente justificative, precum originalul, sau o copie autentica a mandatului de arestare, sau original ori copia autentica a hotararii de condamnare, o expunere a faptelor pentru care se solicita extradarea, copia textelor de lege aplicabile, inclusiv cele privind prescriptia, date de identidicare, potrivit articolului 12 din Conventia europeana de extradare si articolului 38 alineat 2 din legea romana. In ceea ce ne priveste, consideram ca noua redactare a articolului 2 alineat 2 din Conventie, ca urmare a articolului 1 din cel de-al doilea Protocol aditional, se refera deopotriva, sau mai ales la infractiunile pedepsite cu amenda, sau cu amenda alternativ cu inchisoare, iar nu si la contraventiile din dreptul romanesc, pentru ca in acest caz, nu este intrunita conditia dublei incriminari, amenda contraventionala nefiind o sanctiune de drept penal. In ceea ce priveste referirea la minimul de drepturi de aparare recunoscute oricarei persoane invinuite de o infractiune, trebuie mentionat ca, prin Rezolutia 75 11 din 21 mai 1975, Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a stabilit criteriile care trebuie sa guverneze procesele tinute in lipsa inculpatului. Intrucat Conventia europeana de extradare este cea mai cunoscuta in Romania, si aplicata din anul 1997 incoace, in mod constant, in relatia cu celelalte State europene, trebuie precizat ca, o serie de alte conventii multilaterale, la care tara noastra este parte, contin dispozitii in materie de extradare. Mai intai, ne referim la conventiile regionale, adoptate sub egida Consiliului Europei, precum sunt : Conventia europeana pentru reprimarea terorismului, Strasbourg, 27 ianuarie 1997, ratificata prin Legea nr. Intrucat numarul tratatelor bilaterale, incheiate de Romania cu State din afara continentului europeanl, este limitat, conventiile multilaterale adoptate sub egida Organizatiei Natiunilor Unite ce contin dispozitii privind extradarea, reprezinta instrumente deosebit de utile, de cooperare judiciara in aceasta materie. In acest sens, mentionam Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate, Protocolul privind prevenirea, reprimarea si pedepsirea traficului de persoane, in special al femeilor si copiilor, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate, si Protocolul impotriva traficului ilegal de migranti pe cale terestra, a aerului si pe mare, New York, 15. Alaturi de extradare, in raporturile internationale bilaterale este consacrata si institutia transferului de detinuti. In acest sens, in anul 1991 Romania a incheiat o Conventie cu Turcia, ulterior problema fiind pusa in relatiile cu Cehia, Slovacia, Ucraina, Belarus, Moldova, China, Egipt, Polonia si Rusia. A se vedea, in acest sens, Gh. Dupa ce instanta constata ca persoana extradabila este pe deplin constienta de consecntele optiunii sale, instanta, luand si concluziile procurorului, examineaza daca nu exista vreun impediment care exclude extradarea. Daca se constata ca extradarea voluntara este admisibila, instanta ia act despre aceasta prin sentinta si dispune, totodata, asupra masurii preventive, necesar sa fie luata pana la predarea persoanei extradabile. Sentinta este definitiva, se redacteaza in 24 de ore si se transmite de indata, in copie legalizata, Ministerului Justitiei, pentru a proceda conform legii. Conventia foloseste NON BIS IN IDEM, ca si legea romana si traducerea in limba romana, a Conventiei si a Protocolului. In varianta engleza a Protocolului se foloseste NE BIS IN IDEM. Cele doua expresii au acelasi sens, NE BIS IN IDEM fiind expresia originala din limba latina, iar expresia NON BIS IN IDEM fiind infulentata de limba franceza.
Croup EVANS Ivy C. Rencontre 5580 Ramea Jun-11 St. Breton Dec-11 Channel Childbirth BENOIT Agnes C. As always, confirm these, as you would any other prime material. Mille Old Age BARNES Matthew C. Breton Pneumonia BANFIELD Elizabeth C. Debility BYRNE Geraldine R. Breton Feb-24 Mose Ambrose Cancer Liver BUNGAY John C. Alban's Apr-26 Stanleys Cove Consumption McDONALD William R.

Share